În eternă îmbrățișare

Caldă-mi este noaptea
Și frigul mi-este tihnă
Singurătatea pace
Și ochiului meu orb - lumină.
-lângă tine

Freamăte și vuiet
Alungate-s de o șoaptă
Rostită de cristale buze
În urechea mea dreaptă,
Ce aplecată-i doar de adevăr.
Și-mi spui ușor.. că am să mor.

Și rost apus..
Și cuvinte mute.
-ca răspuns și îmbrățișare
Și tot ce-i nou va sta ascuns
-la atingerea ta.
În eternă îmbrățișare.

Parcă "Păsările 2" ar suna mai bine

Păsările trec pe cer
Păsările trec în libertate
Păsările cad și se opresc
Păsările-s moarte toate.

Păsările moarte trec pe cer.
În izbânda lor în libertate.
Cadavrele înaripate trec.. pe cer.
Prin nori-i morți și vântu-i mort
și moarte-s toate.

Nenăscutele păsări trec
pe cerul nenăscut
de neclintitul vânt purtate.

De-ar fi să trec și eu ca ele..
Să mor, să mă îngropi râzând.
Pământul, ce mi-e drag, de-ți cere
corpul putregai,
să-l lași să-l aibe, să i-l dai.
Și să mă îngropi pe mine laolaltă
cu păsările nenăscute - în Rai.

Vezi si "Pasarile 1",
Si "Pasarile III"!

Nakama Yoga

In Grija Tatalui, in Cuib
copii-I se aduna,
se ascund prin ramurele
a unui Trunchi de noapte buna.

Vreascurile misluite de mister
ne-au adunat in Pace.
Coliere stralucesc in cer
Taina noua, noi desfacem.

A ne regasi, a relua,
a invinge moartea impreuna
a pandi ocazia Ultima.
Calea cunoscuta de cei Mari
Noua, sa ne fie cunoscuta.

Frati de oase - Frati in Cer
Frati in inimi glorioase.
Slavile si ofrandele noastre
Unicului Nostru Stapan.

Fericita Cale - Nakama Yoga


Ce inseamna Nakama? Articol explicativ CLICK AICI

Bahti Yoga

Pitit în piept eu am ascuns
în foi de nuc, desiș, frunziș
de noante afective, camuflat
în noaptea stărilor nedescifrate.

Cu amorțeală uitată, emotiv
desprinsă din trecut
mă pierd când îți îngenunchez.
În intruchipartea Ta, nestemată pură.

Fiori de taină șlefuiești în a mea minte
în reflecțiile suprafețelor tale mii, nestemată vie!

Lacrimi curg în liniște deplină..
Și jurământul nostru le cristalizează pentru eternitate.
Să le-ascundă apoi în liniște deplină
în piepturile toate, nestemată de lumină.

20.04.2011

11 aprilie

Oamenii se schimbă. După culoarea irisului lor.
Dar culoarea pupilei, e culoar pentru lumina Lunii.
Și lunile trec și se schmba la rândul lor în ani.
Și anii.. schimbă oamenii, iar oamenii se schimbă,
după culoarea irisului lor.

2 fete pe care le iubesc

Akiane

I consider myself good most of the times
but when I see you, my soul is purified
my vision is cleared and my heart breathes
like never before.

To dedicate myself to Awe
is all I can do
in honor of your greatness.

Being yourself is the most wonderful thing you did for the world, and us humans, who strive to be someone else.
Cries of our shattered image tear down the boundaries of time and space – when mirrored in your clear potential.

I can only dedicate myself to Awe.

Ea este Akiane http://akiane.com/home.html cel mai tanar copil prodigy in doua domenii la 8 ani (poezie si pictura realista) din toata istoria documentata. Consider ca din punct de vedere al artei, omenirea a trecut printr-o perioada grea, intunecata, ca un fel de evul mediu contemporan, si in tot acest timp am uitat ce bucurie produce arta frumoasa. Poate ca e momentul sa ne amintim.

(vai deci pana cand gasesc poezia morrrr... stai sa vezi ca e in al trei-lea loc in care voi cauta!) (a fost in al 3+2lea loc in care am cautat pana la urma.. karma asta..)

Iar.. urmatoarea este doar pentru mine sa o stiu.

Se numeşte... hmm..

Cea cu temă Chironiana

Să te ridici de pe pământ
Să mă laşi să-ţi cânt
Şi să te înalţi. Stai drept!
Tu să râzi şi eu să-ţi zic
Priveşte-mă în ochi
când îţi spun -Să sari!
Curaj! Un salt!
Apoi să cazi.. la mine în braţe.

De fapt chiar poţi să zbori
Nu te-am minţit. Hai, că te-am prins.
Altă dată un braţ măcar să-l ai întins
Şi te voi ţine eu de cealaltă aripă.

Iar când, lin îţi va fi zborul
Şi cântul meu în depărtare
Am să rog atunci, Aerul
Să-mi poarte dorul,
Pe sub aripile tale.

29.12.2010

"Strângere de mână" sau "Când lumina joacă rol de întuneric"

Margini -ca să fiu
Împinge-mă! -ca să trăiesc
legat la ochi, nu există margini
decât sub fiecare pas făcut.
Fără sprijin -sunt pierdut.
Eliberezi mai mult
decât poți duce.
Și nici măcar n-ai unde să cazi.

Respiră ușor...
amintește-ți să cazi
fii o margine imaginară!

-Dezleagă-mă, te rog! -abandonat
Dezleagă-mă să te mai leg odat..

Oda iluziei: partea 1 (si probabil singura)

O, Nescafe ® Taster's Choice Hazelnut naturally & artificially flavored Gourmet Instant Coffee Beverage! Ai calatorit atatia kilometri, peste ocean ai zburat cu avionul, dar in cele din urma ai ajuns aici, in Bucuresti, pe Calea giulesti, pentru a ne putea servi, pe cei ce indraznim, cu 20 de pliculete delicioase de cafea instant. Dar cu atat!... O! Atat mai mult, cu cat privim detaliul.
Sa incepem, deci, a-ti urmari fabuloasa calatorie, macar acum, cand te afli aproape de sfarsitul vietii, cu doar 3 pliculete ramase. Dar ce pot sa spun? ..am terminat a doua cafea si ma pregatesc pentru a treia. Insa fara intentia de a-ti grabi ultimele clipe, ci planuind a te savura pana la sfarsit.
Acum, in timp ce apa fierbe, pe ochiul cel mic al aragazului, privesc si pipai cu admiratie si respect, unul din pliculetele tale. Culoarea lui maronie, tribut bineinteles cafelei, insa de o sensibilitate mai profunda, de o noanta indulcita si pierduta inspre margini, unde este intrerupta brusc si sigilat parca de doua centuri puternice de aur, una in fiecare capat. Fin la atingere si lucios, facut din material usor dar ce isi poate pastra rigiditatea, gratie imbinarii de plastic cu un fel de pelicula de aluminiu, daca il zgaltaim un pic langa ureche, auzim minunatele granule, perfect cantarite in masa de 2 grame, ciripind in ritmul miscarilor mainii noastre, oferindu-ne parca o mostra, o scurta impresie a minunatei simfonii, ce va fi dezlantuita asupra simturilor noastre odata cu desfacerea pliculetului.
De multe ori am placerea de a te strivi intre degetul mare si aratator, nu foarte tare, incetisor, de la o cingatoare la alta, inainte de a te deschide si turna in ceasca. Una peste alta, gramajoarele tale se sparg si se sfarama iar sunetul lor amplificat de trupul semi-metalic al ambalajului, acompaniat din cand in cand de trosniturile acestuia, produc o experienta inconfundabila. Un sunet.. mai degraba un sentiment, pe care toti il stim cunostem si il iubim, pana la extaz. E sunetul ultimelor probe de microfon si sunetul de la sfarsitul sound-check-ului. Acea vibratie, la inceput de neauzit, a corzilor de chitara, a celor mai mici impulsuri electrice ce ajung la statii si vibrand timpanele uriaselor boxe, incep a patrunde pragul minim perceptibil al auzului, dar urcand vertiginos si coplesitor, impletindu-se cu emotiile noastre, vibrand si vibrand in asteptarea microfoniei daca ar fi instrumentele lasate sa-si faca de cap, insa.. acest drum, acest fior, acest vid personificat in sunet, e incununat de acele cateva lovituri intre betele tobosarului.. un, doi.. 1, 2, 3 si!

Păsările sună aşa stupid ca titlu

Păsările trec... pe cer
Şi-am oftat de uşurare.
Nimic nu le va sta vreo dată-n cale!
Nici nori, nici oase, nici zâmbete..
micile zâmbete sau certurile dintre noi,
nici sâmbete, sau alte zile.
Nici cât te-am iubit de mult, pe tine
nici atunci nu s-au lăsat înduioşate.
Nici când am plâns şi nici când te-am uitat.
Pasatile trec pe cer, neîncetat.

Firar ele ale dracu! De s-ar opri odat
de-ar cădea şi cerul lor cu tot!
Măcar de-ar fi ceva rămas, un ciot
care să nu mai treacă,
după ce şi eu voi trece...
şi eu..
Şi eu voi trece oare? Şi tu!
Şi-atunci păsările tot pe cer or trece?
În sfidare?!
Sau oare.. au ceva de spus?
Poate în a lor drum-discurs
să se închidă o taină, ca a unui mesager ascuns.
Hermeticele păsări trec... pe cer.

Sau... poate doar drumul e de ele.
Căci, ca şi toate gândurile mele, şi tot,
de la dureri la foc, din râsete în stele
toate au acelaşi har, dureros
şi sper că nu în zadar,
să treacă.


Vezi si "Pasarile 2"!

Avalanşa de locomotive

Am un nou Maestru. (Şi Unul vechi)
El are o noua perspectivă asupra vieţii.
Dar viaţa e veche de când lumea,
de fapt chiar dinaintea ei, preexistând.

Am făcut un salt aşa.. pe nesimţite.
M-am trezit în aer; şi când voi ateriza,
voi fi pe teren nou.

Am doi prieteni vechi, două mari ajutoare.
Tovarăşi de cataramă în această suspectă eră.
Evoluez cu ei pe scenă şi.. ne dăm de spume!
cum se spune, în limbajul de cartier.

Am ocazii multe să-mi exprim mulţumirea
către forţele ce pun în mişcare,
această roată de vânt (dar şi celelalte elemente).

Pe scurt: am o viaţă grozavă!

Maestrul a luat foooc!

Pe viscol... suflete se-mbată
şi tragedii se desfăşoară mai furtunos
decât afară, în interiorul celor
ce se feresc de Soare.

Afirmaţii de tip om-neom
au devenit spontan inutile.

Hai să mai asculţi un cui!
Sau.. dubstep-ul lui nimănui.
Şi să te speli pe mâini cu ceai,
dacă vrei să-ajungi în rai!

Dumnezeu

Dumnezeu a amuzant şi se învârte în cerc!
El fumează iarbă şi pleacă la munte
la 12 noaptea. Ascultă Prodigy şi BUG Mafia,
piese vechi... Se ceartă cu prietena la telefon.
Face crize! E nebun(ă).
Dumnezeu face exces de cuvântul simpatic.
Dumnezeu e simpatic. Dumnezeu a inventat
smily face-urile şi lui D-zeu nu îi miros
şosetele, pentru că nu are picioare.
(sau pentru că umblă mereu în picioarele goale)
Lui Dumnezeu îi place să îi scrii numele
de 7 ori într-o poezie. (incluzând titlul)

Plutind in galop-valuri fermecate

Scris pe 31 Ianuarie.


The Will of Life

"If one day, a people desires to live,
then fate will answer their call,
And their night will then begin to fade,
and their chains break and fall."

Abu al-Qasim al-Shabi


Inima este doar una, singura,
ce in pieptul nostru bate.
Si in miile de suflete, in toate,
compune-un Glas, din multe soapte,
cantate de aceeasi gura.

Pentu oameni si framantarile lor.