duminică, 3 ianuarie 2010

Libertatea!

Dumnezeul meu e Libertatea!
O ador, o slujesc, mă contopesc cu absolutul Ei!
Cad în genunchi şi îi sărut picioarele;
Dragostea sincerităţii - în aşteptarea înfloririi Libertăţii

Dar Sufletul e uneori prea puternic pentru a fi ţinut în palme
E greu... pentru că e mai dens decât Soarele
Şi are în El puterea de a crea universuri!
Dar cum poţi pune Universul într-o cutie?
Cum poţi cere Universului să tacă?
Să nu vadă? Să nu zboare?
.........................
Îi poţi cere să fie mai puţin Univers,
Îl poţi acoperi să nu-ţi frigă mâinile,
Îi poţi da orice formă vrei.. şi te va asculta.
Şi de frică - Să nu vadă! Să nu cânte! Să nu fie altcineva!
Să nu zboare! - Îl poţi îndepărta..

Poţi face toate astea căci oricum..
Ce e un dumnezeu fără libertate?

Sau îl poţi ţine în palme!
Şi te poţi lăsa uimită de lumina a un miliard de Supernove!
Îl poţi iubi precum doar Necunoscutul poate fi iubit,
Te poţi lăsa cuprinsă de taina lui,
Şi poţi cânta - Şi poţi visa - Şi poţi zbura.

Iubeşte un Suflet pentru că iubeşti Libertatea
Şi adoră şi slujeşte lumina lui
Şi lasă libertatea lui să ţi se dedice libertăţii tale
Şi împreună să creaţi Universuri
pentru o Eternitate
chiar şi pentru o singură Secundă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu