Îl iubeşti! Acum e al tău. Veţi avea o familie împreună.
Au trecut 12 ore de când te-ai măritat.
Părinţii îţi leagănă pătuţul. O panglică albastră e prinsă de încheietură mâinii. Ce nume să îţi dea?
Au trecut 12 ore de când te-ai născut.
La căpătâiul tău, familia şi străinii sunt adunaţi, ai ochii închişi şi picioarele legate.
Au trecut 12 ore de când ai murit.
Entuziasmată şi revoltată de tot! Încă nu îţi cunoşti direcţia, pasională.
Au trecut 12 ore de când ai împlinit 16 ani.
Mâinile îţi tremură încă. Parcă le-ai mai spăla o dată. Parcă încă miros a sânge.
Au trecut 12 ore de când l-ai ucis.
Ai realizat că au trecut 12 ore de când te-ai măritat, te-ai născut, ai murit, ai împlinit 16 ani, l-ai ucis..
Ai realizat!
Ceasul nu mai bate.
Viata e un joc de cuvinte, sa stii..si ceea ce ne inconjoara e doar o stare de incertitudine. De fapt, lumea, si in principiu viata, e un creion cu carbune care lasa urme. Si chiar daca traim intr-o nebunie hilara, cautandu-ne aproximativ neincetat, aminteste-ti mereu ca in buzunarul drept al unor pantaloni se afla o cheie: initiativa. Asta se numeste ce faci tu, ai initiativa, ceea ce astazi, e tot mai dificil de gasit. Mult succes in viitor, ai niste idei geniale!
RăspundețiȘtergereIn final, sper sa pastram legatura. O zi... enervant de placuta sa ai!
Legatura trebuie doar constientizata, nu pastrata.. caci de fapt.. doar noi separam ceea ce in esenta, este unul.
RăspundețiȘtergereIti multumesc pentru urari! Si te felicit ca ai primul comment de pe blog :) sa stii ca o iau drept un semn.
Iti doresc descoperiri fara efort si bucurie fara motiv!
Numai bine!