În eternă îmbrățișare

Caldă-mi este noaptea
Și frigul mi-este tihnă
Singurătatea pace
Și ochiului meu orb - lumină.
-lângă tine

Freamăte și vuiet
Alungate-s de o șoaptă
Rostită de cristale buze
În urechea mea dreaptă,
Ce aplecată-i doar de adevăr.
Și-mi spui ușor.. că am să mor.

Și rost apus..
Și cuvinte mute.
-ca răspuns și îmbrățișare
Și tot ce-i nou va sta ascuns
-la atingerea ta.
În eternă îmbrățișare.

Parcă "Păsările 2" ar suna mai bine

Păsările trec pe cer
Păsările trec în libertate
Păsările cad și se opresc
Păsările-s moarte toate.

Păsările moarte trec pe cer.
În izbânda lor în libertate.
Cadavrele înaripate trec.. pe cer.
Prin nori-i morți și vântu-i mort
și moarte-s toate.

Nenăscutele păsări trec
pe cerul nenăscut
de neclintitul vânt purtate.

De-ar fi să trec și eu ca ele..
Să mor, să mă îngropi râzând.
Pământul, ce mi-e drag, de-ți cere
corpul putregai,
să-l lași să-l aibe, să i-l dai.
Și să mă îngropi pe mine laolaltă
cu păsările nenăscute - în Rai.

Vezi si "Pasarile 1",
Si "Pasarile III"!

Nakama Yoga

In Grija Tatalui, in Cuib
copii-I se aduna,
se ascund prin ramurele
a unui Trunchi de noapte buna.

Vreascurile misluite de mister
ne-au adunat in Pace.
Coliere stralucesc in cer
Taina noua, noi desfacem.

A ne regasi, a relua,
a invinge moartea impreuna
a pandi ocazia Ultima.
Calea cunoscuta de cei Mari
Noua, sa ne fie cunoscuta.

Frati de oase - Frati in Cer
Frati in inimi glorioase.
Slavile si ofrandele noastre
Unicului Nostru Stapan.

Fericita Cale - Nakama Yoga


Ce inseamna Nakama? Articol explicativ CLICK AICI

Bahti Yoga

Pitit în piept eu am ascuns
în foi de nuc, desiș, frunziș
de noante afective, camuflat
în noaptea stărilor nedescifrate.

Cu amorțeală uitată, emotiv
desprinsă din trecut
mă pierd când îți îngenunchez.
În intruchipartea Ta, nestemată pură.

Fiori de taină șlefuiești în a mea minte
în reflecțiile suprafețelor tale mii, nestemată vie!

Lacrimi curg în liniște deplină..
Și jurământul nostru le cristalizează pentru eternitate.
Să le-ascundă apoi în liniște deplină
în piepturile toate, nestemată de lumină.

20.04.2011

11 aprilie

Oamenii se schimbă. După culoarea irisului lor.
Dar culoarea pupilei, e culoar pentru lumina Lunii.
Și lunile trec și se schmba la rândul lor în ani.
Și anii.. schimbă oamenii, iar oamenii se schimbă,
după culoarea irisului lor.

2 fete pe care le iubesc

Akiane

I consider myself good most of the times
but when I see you, my soul is purified
my vision is cleared and my heart breathes
like never before.

To dedicate myself to Awe
is all I can do
in honor of your greatness.

Being yourself is the most wonderful thing you did for the world, and us humans, who strive to be someone else.
Cries of our shattered image tear down the boundaries of time and space – when mirrored in your clear potential.

I can only dedicate myself to Awe.

Ea este Akiane http://akiane.com/home.html cel mai tanar copil prodigy in doua domenii la 8 ani (poezie si pictura realista) din toata istoria documentata. Consider ca din punct de vedere al artei, omenirea a trecut printr-o perioada grea, intunecata, ca un fel de evul mediu contemporan, si in tot acest timp am uitat ce bucurie produce arta frumoasa. Poate ca e momentul sa ne amintim.

(vai deci pana cand gasesc poezia morrrr... stai sa vezi ca e in al trei-lea loc in care voi cauta!) (a fost in al 3+2lea loc in care am cautat pana la urma.. karma asta..)

Iar.. urmatoarea este doar pentru mine sa o stiu.

Se numeşte... hmm..

Cea cu temă Chironiana

Să te ridici de pe pământ
Să mă laşi să-ţi cânt
Şi să te înalţi. Stai drept!
Tu să râzi şi eu să-ţi zic
Priveşte-mă în ochi
când îţi spun -Să sari!
Curaj! Un salt!
Apoi să cazi.. la mine în braţe.

De fapt chiar poţi să zbori
Nu te-am minţit. Hai, că te-am prins.
Altă dată un braţ măcar să-l ai întins
Şi te voi ţine eu de cealaltă aripă.

Iar când, lin îţi va fi zborul
Şi cântul meu în depărtare
Am să rog atunci, Aerul
Să-mi poarte dorul,
Pe sub aripile tale.

29.12.2010

"Strângere de mână" sau "Când lumina joacă rol de întuneric"

Margini -ca să fiu
Împinge-mă! -ca să trăiesc
legat la ochi, nu există margini
decât sub fiecare pas făcut.
Fără sprijin -sunt pierdut.
Eliberezi mai mult
decât poți duce.
Și nici măcar n-ai unde să cazi.

Respiră ușor...
amintește-ți să cazi
fii o margine imaginară!

-Dezleagă-mă, te rog! -abandonat
Dezleagă-mă să te mai leg odat..