miercuri, 27 martie 2013

Dumnezeu face graffiti pe navele ce calatoresc in spatiu-timp


(sursa desenului AICI!)

Pe pielea mea (caroserie)
uscate-s veacurile-n dungi. (neon)
*salturile in hiperspatiu produc astfel
de urme ca un fel de marca artistica
a Marelui Arhitect al tunelelor quantice.

Dogmaticele stanci  metalice
sed bland la umbra Supernovei,
turmele de atei - purtand embleme de zei
transforma staticul in vid
(motoarele ce pulverizeaza
in a lor matca combustibilul solid)
si dau frau orgoliului sa
creada in nemarginire.
Clipe tremurate - ani lumina rataciti,
Ca si corpurile noastre plate...

Sufletul nu face salturi precum metalul

Ochii se inchid oricum la fel

Mintii nu ii trebuie tezaur
decat cugent si mister.


Fuselajule, fuselajule
hidratat de noaptea nesfarsita
eu te preamaresc si pieii mele
reci si umede ii dai broboane
in plus, la fiecare semn de
avertisment cand calc
acceleratia in sus.


Din nou tunel, din nou
pictata este pielea noastra
Masinarie draga,
dulce rapida casa...
Am ajuns in alt Sistem...
Dar mi-a ajuns cat pentru o viata INTREAGA.
 *astfel de vieti cum nimeni nu mai traieste decat accidental si deci degeaba,
cine renunta la moarte pentru eternitate nu se alege nici cu una nici cu cealalta.


------------------------------------------------
Scrisa de Mihaela (protagonista dintr-un SF din imediata apropiere spatio-temporala)